Suflet Pierdut

Suflet Pierdut


Si ma urasc ca sunt asa,
Invins de soarta si de ea,
Pierdut in lumea trecatoare
Iubesc tristetea-n disperare.

Iubesc pustiul cum sunt eu
Fara un gand sau Dumnezeu,
Nepasator de lumea cruda
Nimeni nu-ndura atata truda.

Si-un colt de suflet mi-a ramas,
Insa timid si prea retras
Unde e viata ce o tot nadajduiam?
Unde e visul ce il tot slujeam?

Unde e rostul meu pe asta lume?
Ce il tot caut si gasesc doar glume?
Unde sunt anii ce-ar trebui sa vina?
Unde-i mireasma cea straina?

In siruri de-ntrebari ma nasc
Raman posac si tot renasc
Caci un raspuns o alta intrebare este
Asa e firul din poveste.

Si de mi-e dat sa caut pacea
Cu ce folos zgarii eu gheata?
Cand frig e pretutindeni-n jurul meu
Dar, Doamne spune-mi ce sunt eu?

In ce realitate sumbra
Mi-e dat sa stau numai in umbra
Si sa visez atatea primavera
Ce disparate par in anii efemeri.

De-ar fi o ultima strigare:
Pe cine chinui Tu, O, Doamne oare?
Pe-un suflet chinuit deja
Ce moartea ti-o va binecuvanta.

De-ntrebi de sunt nebun sau aiurit
Iti voi sopti ca-s ipocrit
Si daca asta nut e va satura
Ei bine omule e soarta mea

Sa tot visez la nesfarsit
Crezand ca revelatia a sosit,
Cand in sfarsit sunt implinit
Dar Vai! Un nou vis s-a gasit!

Si cum respire naluci si frica
Tu omule tot mi-emi porti pica?
Chiar daca tu esti binecuvantat
Cu-o minte stearsa ce ti-a dat?

Fii tu feiricit si pentru mine!
Caci de pamant doar trupul ma mai tine
Si-un dor nebun de stele prin
Sa le zaresc cum stralucesc zambind.

Un asfintit de-as mai vedea
Si poate frica-r disparea
Caci teama nu imi e sa mor
Ci sa ma sting usor, usor…

De-ar fi odihna pentru mine
Nu stiu ce oare ma retine
Sa gust din linistea ta sacra
Ce mie mi se pare acra

Dar tu vei fi intr-una linistit
Spunand mereu: “Bine-ai venit! “
Cand in colti ti se citeste:
“Aici se moare sufleteste”

Mi-e greu acum sa las durera
Care mi-a omorat puterea
Voint-a fost dar nu mai e
Caci dusa e in vesnicie

Si-un suflet gol mi-a mai ramas
Ce e timid si prea retras
Invins de suferinta mea eterna
Imi tot innabus lacrimile-n perna

De-as mai putea sa zbor odata
Sa fiu iubit de lumea toata
Poate c-atunci as invata:
“Copile aici e fericirea ta.”